12077430_1146180018739718_839785889_n

Începând cu 10 martie 2016, o Europă întreagă va şti că „Salamul de Sibiu” e marcă 100% românească şi că doar în România este produs. După Magiunul de Prune Topoloveni recunoscut oficial de Uniunea Europeana în anul 2011, Salamul de Sibiu este al doilea produs românesc ce se bucură de aproceiere şi recunoaştere la nivel european.

Ministerul Agriculturii a declarat recent că anunțul privind înregistrarea ‘Salamului de Sibiu’ ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP) a fost publicat vineri, 19 februarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie 2016.

Astfel, „Salamul de Sibiu” dobândește oficial denumirea de indicație geografică protejată la 20 de zile de la publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv pe 10 martie 2016. Şi, ca o sibiancă adevărată ce sunt, nici ca aş putea fi mai mândră!

De unde vine deci faimosul „Salam de Sibiu”? Istoria produsului începe în anul 1910, atunci când italianul Filippo Dozzi s-a hotărât să cumpere o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel în Sinaia, cu intenţia de a profita de condițiile climaterice favorabile producerii salamului crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung și cu garanție de luni de zile. Trebuie menţionat și că trecătorile tradiționale, prevăzute cu vămi oficiale, ce legau Transilvania de Țara Românească, erau situate pe Valea Teleajenului (cu ieșire la Săcele), pe Valea Dâmboviței (cu vămi la Rucăr și Bran spre Brașov și pe Valea Oltului) și cu vama la Turnu Roșu (ieșire spre Sibiu).

Dozzi începe să vândă produsul cu denumirea de „Salam de iarnă”, iar pe ștampila de export aplicată pe documentele ce însoțeau marfa, era inscripționată „Vama Sibiu”, întrucât această vamă era punctul de ieșire spre teritoriul Austro-Ungar. Deoarece în Ungaria existau fabrici concurente care produceau un salam asemănător cu cel produs de Dozzi, existau și restricții privitoare la tranzitarea transporturilor cu salam românesc pe teritoriul Ungariei. Astfel, în comenzile venite de la partenerii externi, numele produsului devine mai întâi « Salam din vama Sibiu », pentru ca mai apoi să fie numit „Salam de Sibiu”.

12834851_1146179985406388_942063657_n

Desigur că pe parcursul unei perioade foarte lungi de tradiție, în care procesul de producție a rămas neschimbat, conexiunea dintre produs, denumirea acestuia și aria sa geografică s-a consolidat în memoria consumatorului. Datorită specificității produsului și a legăturii sale cu aria geografică, România a solicitat înregistrarea Salamului de Sibiu ca Indicație Geografică Protejată pentru a-l face cunoscut și pentru a-i crește competitivitatea la nivel european și mondial.

Conform surselor din ziarul Tribuna, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care Uniunea Europeana deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le are Italia (296), urmată de Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96). România are deci mult teritoriu de recuperat, dar suntem pe drumul cel bun si ne bucurăm ca o Europă întreagă va ști de acum încolo că „Salamul de Sibiu” e marcă 100% românească!

Ruxandra COMAN

Publicités

Un commentaire sur « Salamul de Sibiu, al doilea produs românesc recunoscut de Uniunea Europeana! »

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s